DECIMI MAGNI AUSONII - MOSELLA

0

Transieram celerem nebuloso flumine Navam

addita miratus veteri nova moenia Vingo,

aequavit Latias ubi quondam Gallia Cannas,

infletaeque iacent inopes super arva catervae.

Unde iter ingrediens nemorosa per avia solum

et nulla humani spectans vestigia cultus

praetereo arentem sitientibus undique terris

Dumnissum riguasque perenni fonte Tabernas

arvaque Sauromatum nuper metata colonis,

et tandem primis Belgarum conspicor oris

Noiomagum, divi castra inclita Constantini.

Purior hic campis aër Phoebusque sereno

lumine purpureum reserat iam sudus Olympum,

nec iam consertis per mutua vincula ramis

quaeritur exclusum viridi caligine caelum,

sed liquidum iubar et rutilam visentibus aethram

libera perspicui non invidet aura diei.

In speciem tum me patriae cultumque nitentis

Burdigalae blando pepulerunt omnia visu:

culmina villarum pendentibus edita ripis

et virides baccho colles at amoena fluenta

subterlabentis tacito rumore Mosellae.

Salve amnis laudate agris, laudate colonis,

dignata imperio debent cui moenia Belgae,

amnis odorifero iuga vitea consite baccho,

consite gramineas, amnis viridissime, ripas!

Naviger ut pelagus, devexas pronus in undas

ut fluvius, vitreoque lacus imitate profundo,

et rivos trepido potis aequiperare meatu,

et liquido gelidos fontes praecellere potu:

omnia solus habes, quae fons, quae rivus et amnis

et lacus et bivio refluus manamine pontus.

Tu, placidis praelapsus aquis, nec murmura venti

ulla nec occulti pateris luctamina saxi;

non spirante vado rapidos properare meatus

cogeris, extantes medio non aequore terras

interceptus habes, iusti ne demat honorem

nominis exclusum si dividat insula flumen.

Tu duplices sortite vias et cum amne secundo

defluis, ut celeres feriant vada concita remi,

et cum per ripas nusquam cessante remulco

intendunt collo malorum vincula nautae,

ipse tuos quotiens miraris in amne recursus

legitimosque putas prope segnius ire meatus!

Tu neque limigenis ripam praetexeris ulvis

nec piger inmundo perfundis litora caeno:

sicca in primores pergunt vestigia lymphas.

I nunc et Phrygiis sola levia consere crustis,

tendens marmoreum laqueata per atria campum.

Ast ego, despectis quae census opesque dederunt,

naturae mirabor opus, non cura nepotum

laetaque iacturis ubi luxuriatur egestas.

Hic solidae sternunt umentia litora harenae,

nec retinent memores vestigia pressa figuras.

Spectaris vitreo per levia terga profundo,

secreti nihil, amnis, habens: utque almus aperto

panditur intuitu liquidis obtutibus aër

nec placidi prohibent oculos per inania venti,

sic demersa procul durante per intima visu

cernimus arcanique patet penetrale profundi,

cum vada lene meant liquidarum et lapsus aquarum

prodit caerulea dispersas luce figuras:

quod sulcata levi crispatur harena meatu,

inclinata tremunt viridi quod gramina fundo,

usque sub ingenuis agitatae fontibus herbae

vibrantes patiuntur aquas, lucetque latetque

calculus et viridem distinguit glarea muscum.

Tota Caledoniis talis pictura Britannis,

cum virides algas et rubra corallia nudat

aestus et albentes, concharum germina, bacas,

delicias hominum, locupletibus atque sub undis

adsimulant nostros imitata monilia cultus.

Haud aliter placidae subter vada laeta Mosellae

detegit admixtos non concolor herba lapillos.

Intentos tamen usque oculos errore fatigant

interludentes, examina lubrica, pisces.

Sed neque tot species obliquatosque natatus,

quaeque per adversum succedunt agmina flumen,

nominaque et cunctos numerosae stirpis alumnos

edere fas aut ille sinit, cui cura secundae

sortis et aequorei cessit tutela tridentis.

Tu mihi flumineis habitatrix Nais in oris

squamigeri gregis ede choros liquidoque sub alveo

dissere caeruleo fluitantes amne catervas.

Squameus herbosas capito inter lucet harenas

viscere praetenero, fartim congestus aristis,

nec duraturus post bina trihoria mensis:

purpureisque salar stellatus tergora guttis,

et nullo spinae nociturus acumine rhedo,

effugiensque oculos celeri levis umbra natatu.

Tuque per obliqui fauces vexate Saravi,

qua bis terna fremunt scopulosis ostia pilis,

cum defluxisti famae maioris in amnem,

liberior laxos exerces, barbe, natatus:

tu melior peiore aevo, tibi contigit omni

spirantum ex numero non inlaudata senectus.

Nec te puniceo rutilantem viscere, salmo,

transierim, latae cuius vaga verbera caudae

gurgite de medio summas referuntur in undas,

occultus placido cum proditur aequore pulsus.

Tu loricato squamosus pectore, frontem

lubricus et dubiae facturus fercula cenae,

tempora longarum fers incorrupte morarum,

praesignis maculis capitis, cui prodiga nutat

alvus opimatoque fluens abdomine venter.

Quaeque per Illyricum, per stagna binominis Histri,

spumarum indiciis caperis, mustela, natantum,

in nostrum subvecta fretum, ne lata Mosellae

flumina tam celebri defraudarentur alumno.

Quis te naturae pinxit color! Atra superne

puncta notant tergum, qua lutea circuit iris,

lubrica caeruleus perducit tergora fucus;

corporis ad medium fartim pinguescis, at illinc

usque sub extremam squalet cutis arida caudam.

Nec te, delicias mensarum, perca, silebo,

amnigenos inter pisces dignande marinis,

solus puniceis facilis contendere mullis:

nam neque gustus iners, solidoque in corpore partes

segmentis coeunt, sed dissociantur aristis.

Hic etiam Latio risus praenomine, cultor

stagnorum, querulis vis infestissima ranis,

lucius, obscuras ulva caenoque lacunas

obsidet. Hic nullos mensarum lectus ad usus

fervet fumosis olido nidore popinis.

Quis non et virides, vulgi solacia, tincas

norit et alburnos, praedam puerilibus hamis,

stridentesque focis, obsonia plebis, alausas,

teque inter species geminas neutrumque et utrumque,

qui nec dum salmo nec iam salar, ambiguusque

amborum medio, sario, intercepte sub aevo?

Tu quoque flumineas inter memorande cohortes,

gobio, non geminis maior sine pollice palmis,

praepinguis, teres, ovipara congestior alvo,

propexique iubas imitatus, gobio, barbi.

Nunc, pecus aequoreum, celebrabere, magne silure,

quem velut Actaeo perductum tergora olivo

amnicolam delphina reor: sic per freta magnum

laberis et longi vix corporis agmina solvis

aut brevibus defensa vadis aut fluminis ulvis.

At cum tranquillos moliris in amne meatus,

te virides ripae, te caerula turba natantum,

te liquidae mirantur aquae: diffunditur alveo

aestus et extremi procurrunt margine fluctus.

Talis Atlantiaco quondam balaena profundo

cum vento motuve suo telluris ad oras

pellitur, exclusum fundit mare, magnaque surgunt

aequora vicinique timent decrescere montes.

Hic tamen, hic nostrae mitis balaena Mosellae

exitio procul est magnusque honor additus amni.

Iam liquidas spectasse vias et lubrica pisces

agmina multiplicesque satis numerasse catervas.

Inducant aliam spectacula vitea pompam

sollicitentque vagos baccheia munera visus,

qua sublimis apex longo super ardua tractu

et rupes et aprica iugi flexusque sinusque

vitibus adsurgunt naturalique theatro.

Gauranum sic alma iugum vindemia vestit

et Rhodopen proprioque nitent Pangaea Lyaeo:

sic viret Ismarius super aequora Thracia collis,

sic mea flaventem pingunt vineta Garumnam.

Summis quippe iugis tendentis in ultima clivi

conseritur viridi fluvialis margo Lyaeo.

Laeta operum plebes festinantesque coloni

vertice nunc summo properant, nunc deiuge dorso,

certantes stolidis clamoribus. Inde viator

riparum subiecta terens, hinc navita labens

probra canunt seris cultoribus: adstrepit ollis

et rupes et silva tremens et concavus amnis.

Nec solos homines delectat scaena locorum:

hic ego et agrestes Satyros et glauca tuentes

Naidas extremis credam concurrere ripis,

capripedes agitat cum laeta protervia Panas

insultantque vadis trepidasque sub amne sorores

terrent, indocili pulsantes verbere fluctum.

Saepe etiam mediis furata e collibus uvas

inter Oreiadas Panope fluvialis amicas

fugit lascivos, paganica numina, Faunos.

Dicitur et medio cum sol stetit igneus orbe,

ad commune fretum Satyros vitreasque sorores

consortes celebrare choros, cum praebuit horas

secretas hominum coetu flagrantior aestus:

tunc insultantes sua per freta ludere Nymphas

et Satyros mersare vadis, rudibusque natandi

per medias exire manus, dum lubrica falsi

membra petunt liquidosque fovent pro corpore fluctus.

Sed non haec spectata ulli nec cognita visu

fas mihi sit pro parte loqui: secreta tegatur

et commissa suis lateat reverentia rivis.

Illa fruenda palam species, cum glaucus opaco

respondet colli fluvius, frondere videntur

fluminei latices et palmite consitus amnis.

Quis color ille vadis, seras cum propulit umbras

Hesperus et viridi perfundit monte Mosellam!

Tota natant crispis iuga motibus et tremit absens

pampinus et vitreis vindemia turget in undis.

Adnumerat virides derisus navita vites,

navita caudiceo fluitans super aequora lembo,

per medium, qua sese amni confundit imago

collis et umbrarum confinia conserit amnis.

Haec quoque quam dulces celebrant spectacula pompas

remipedes medio certant cum flumine lembi,

et varios ineunt flexus viridesque per oras

stringunt attonsis pubentia germina pratis!

Puppibus et proris alacres gestire magistros

impubemque manum super amnica terga vagantem

dum spectat ‹viridis qua surgit ripa, colonus,

non sentit› transire diem, sua seria ludo

posthabet: excludit veteres nova gratia curas.

Tales Cumano despectat in aequore ludos

Liber, sulphurei cum per iuga consita Gauri

perque vaporiferi graditur vineta Vesevi,

cum Venus Actiacis Augusti laeta triumphis

ludere lascivos fera proelia iussit Amores;

qualia Niliacae classes Latiaeque triremes

subter Apollineae gesserunt Leucados arces,

aut Pompeiani Mylasena pericula belli

Euboicae referunt per Averna sonantia cumbae;

innocuos ratium pulsus pugnasque iocantes

naumachiae Siculo qualis spectata Peloro

caeruleus viridi reparat sub imagine pontus;

non aliam speciem petulantibus addit ephebis

pubertasque amnisque et picti rostra phaseli.

Hos Hyperionio cum sol perfuderit aestu,

reddit nautales vitreo sub gurgite formas,

et redigit pandas inversi corporis umbras.

Utque agiles motus dextra laevaque frequentant,

et commutatis alternant pondera remis,

unda refert alios, simulacra umentia, nautas.

Ipsa suo gaudet simulamine nautica pubes,

fallaces fluvio mirata redire figuras.

Sic ubi compositos ostentatura capillos

candentem late speculi explorantis honorem

cum primum carae nutrix admovit alumnae,

laeta ignorato fruitur virguncula ludo

germanaeque putat formam spectare puellae;

oscula fulgenti dat non referenda metallo

aut fixas praetemptat acus aut frontis ad oram

vibratos captat digitis extendere crines:

talis ad umbrarum ludibria nautica pubes

ambiguis fruitur veri falsique figuris.

Iam vero accessus faciles qua ripa ministrat,

scrutatur toto populatrix turba profundo

heu male defensos penetrali flumine pisces.

Hic medio procul amne trahens umentia lina

nodosis decepta plagis examina verrit:

ast hic, tranquillo qua labitur agmine flumen,

ducit corticeis fluitantia retia signis:

ille autem scopulis deiectas pronus in undas,

inclinat lentae convexa cacumina virgae,

inductos escis iaciens letalibus hamos.

Quos ignara doli postquam vaga turba natantum

rictibus invasit patulaeque per intima fauces

sera occultati senserunt vulnera ferri,

dum trepidant, subit indicium crispoque tremori

vibrantis saetae nutans consentit harundo:

nec mora et excussam stridenti verbere praedam

dexter in obliquum raptat puer: excipit ictum

spiritus, ut fractis quondam per inane flagellis

aura crepat motoque adsibilat aëre ventus.

Exultant udae super arida saxa rapinae

luciferique pavent letalia tela diei.

Cuique sub amne suo mansit vigor, aëre nostro

segnis anhelatis vitam consumit in auris.

Iam piger invalido vibratur corpore plausus,

torpida supremos patitur iam cauda tremores,

nec coeunt rictus, haustas sed hiatibus auras

reddit mortiferos expirans branchia flatus.

Sic, ubi fabriles exercet spiritus ignes,

accipit alterno cohibetque foramine ventos

lanea fagineis alludens parma cavernis.

Vidi egomet quosdam leti sub fine trementes

collegisse animas mox in sublime citatos

cernua subiectum praeceps dare corpora in amnem,

desperatarum potientes rursus aquarum.

Quos impos damni puer inconsultus ab alto

impetit et stolido captat prensare natatu.

Sic Anthedonius Boeotia per freta Glaucus

gramina gustatu postquam exitialia Circes

expertus carptas moribundis piscibus herbas

sumpsit, Carpathium subiit, novus accola, pontum.

Ille hamis et rete potens, scrutator operti

Nereos, aequoream solitus converrere Tethyn,

inter captivas fluitavit praedo catervas.

Talia despectant longo per caerula tractu

pendentes saxis instanti culmine villae,

quas medius dirimit sinuosis flexibus errans

amnis et alternas comunt praetoria ripas.

Quis modo Sestiacum pelagus, Nepheleidos Helles

aequor, Abydeni freta quis miretur ephebi?

Quis Chalcedonio constratum ab litore pontum,

regis opus magni, mediis euripus ubi undis

Europaeque Asiaeque vetat concurrere terras?

Non hic dira freti rabies, non saeva furentum

proelia caurorum: licet hic commercia linguae

iungere et alterno sermonem texere pulsu.

Blanda salutiferas permiscent litora voces,

et voces et paene manus: resonantia utrimque

verba refert mediis concurrens fluctibus echo.

Quis potis innumeros cultusque habitusque retexens

pandere tectonicas per singula praedia formas?

Non hoc spernat opus Gortynius aliger, aedis

conditor Euboicae, casus quem fingere in auro

conantem Icarios patrii pepulere dolores;

non Philo Cecropius, non qui laudatus ab hoste

clara Syracosii traxit certamina belli.

Forsan et insignes hominumque operumque labores

hic habuit decimo celebrata volumine Marceia

hebdomas, hic clari viguere Menecratis artes

atque Ephesi spectata manus vel in arce Minervae

Ictinus, magico cui noctua perlita fuco

allicit omne genus volucres perimitque tuendo.

Conditor hic forsan fuerit Ptolomaidos aulae

Dinochares, quadro cui | in fastigia cono

surgit et ipsa suas consumit pyramis umbras,

iussus ob incesti qui quondam foedus amoris

Arsinoën Pharii suspendit in aëre templi.

Spirat enim tecti testudine corus achates

afflatamque trahit ferrato crine puellam.

Hos ergo aut horum similes est credere dignum

Belgarum in terris scaenas posuisse domorum,

molitos celsas, fluvii decoramina, villas.

Haec est natura sublimis in aggere saxi,

haec procurrentis fundata crepidine ripae,

haec refugit captumque sinu sibi vindicat amnem.

Illa tenens collem, qui plurimus imminet amni,

usurpat faciles per culta, per aspera visus

utque suis fruitur felix speculatio terris.

Quin etiam riguis humili pede condita pratis

compensat celsi bona naturalia montis

sublimique minans irrumpit in aethera tecto,

ostentans altam, Pharos ut Memphitica, turrim.

Huic proprium est clausos consaepto gurgite pisces

apricas scopulorum inter captare novales,

haec summis innixa iugis labentia subter

flumina despectu iam caligante tuetur.

Atria quid memorem viridantibus adsita pratis

innumerisque super nitentia tecta columnis?

Quid quae fluminea substructa crepidine fumant

balnea, ferventi cum Mulciber haustus operto

volvit anhelatas tectoria per cava flammas,

inclusum glomerans aestu expirante vaporem?

Vidi ego defessos multo sudore lavacri

fastidisse lacus et frigora piscinarum,

ut vivis fruerentur aquis, mox amne refotos

plaudenti gelidum flumen pepulisse natatu.

Quod si Cumanis huc afforet hospes ab oris,

crederet Euboicas simulacra exilia Baias

his donasse locis: tantum cultusque nitorque

allicit et nullum parit oblectatio luxum.

Sed mihi qui tandem finis tua glauca fluenta

dicere dignandumque mari memorare Mosellam,

innumeri quod te diversa per ostia late

incurrunt amnes? Quamquam differre meatus

possent, sed celerant in te consumere nomen.

Namque et Promeae Nemesaeque adiuta meatu

Sura tuas properat non degener ire sub undas,

Sura interceptis tibi gratificata fluentis,

nobilius permixta tuo sub nomine, quam si

ignoranda patri confunderet ostia Ponto.

Te rapidus Celbis, te marmore clarus Erubris,

festinant famulis quam primum adlambere lymphis:

nobilibus Celbis celebratur piscibus, ille

praecipiti torquens cerealia saxa rotatu

stridentesque trahens per levia marmora serras

audit perpetuos ripa ex utraque tumultus.

Praetereo exilem Lesuram tenuemque Drahonum,

nec fastiditos Salmonae usurpo fluores.

Naviger undisona dudum me mole Saravus

tota veste vocat, longum qui distulit amnem,

fessa sub Augustis ut volveret ostia muris.

Nec minor hoc tacitum qui per sola pinguia labens

stringit frugiferas felix Alisontia ripas.

Mille alii, prout quemque suus magis impetus urget,

esse tui cupiunt: tantus properantibus undis

ambitus aut mores. Quod si tibi, dia Mosella,

Smyrna suum vatem vel Mantua clara dedisset,

cederet Iliacis Simois memoratus in oris

nec praeferre suos auderet Thybris honores.

Da veniam, da, Roma potens! Pulsa, oro, facessat

Invidia et LatiaeNemesis non cognita linguae;

imperii sedem Romae tenuere parentes.

Salve, magne parens frugumque virumque, Mosella:

te clari proceres, te bello exercita pubes,

aemula te Latiae decorat facundia linguae.

Quin etiam mores et laetum fronte serena

ingenium natura tuis concessit alumnis.

Nec sola antiquos ostentat Roma Catones,

aut unus tantum iusti spectator et aequi

pollet Aristides veteresque illustrat Athenas.

Verum ego quid laxis nimium spatiatus habenis

victus amore tui praeconia detero? Conde,

Musa, chelyn, pulsis extremo carmine netis.

Tempus erit, cum me studiis ignobilis oti

mulcentem curas seniique aprica foventem

materiae commendet honos: cum facta viritim

Belgarum patriosque canam, decora inclita, mores,

mollia subtili nebunt mihi carmina filo

Pierides tenuique aptas subtemine telas

percurrent: dabitur nostris quoque purpura fusis.

Quis mihi tum non dictus erit? Memorabo quietos

agricolas, legumque catos fandique potentes,

praesidium sublime reis: quos curia summos

municipum vidit proceres propriumque senatum:

quos praetextati celebris facundia ludi

contulit ad veteris praeconia Quintiliani:

quique suas fexere urbes purumque tribunal

sanguine et innocuas illustravere secures:

aut Italum populos aquilonigenasque Britannos

praefecturarum titulo tenuere secundo:

quique caput rerum Romam, populumque patresque,

tantum non primo rexit sub nomine, quamvis

par fuerit primis; festinat solvere tandem

errorem Fortuna suum libataque supplens

praemia iam veri fastigia reddat honoris

nobilibus repetenda nepotibus. At modo coeptum

detexatur opus dilata et laude virorum,

dicamus laeto per rura virentia tractu

felicem fluvium Rhenique sacremus in undas.

Caeruleos nunc, Rhene, sinus hyaloque virentem

pande peplum spatiumque novi metare fluenti,

fraternis cumulandus aquis: nec praemia in undis

sola, sed Augustae veniens quod moenibus urbis

spectavit iunctos natique patrisque triumphos,

hostibus exactis Nicrum super et Lupodunum

et fontem Latiis ignotum annalibus Histri.

Haec profligati venit modo laurea belli:

hinc alias aliasque feret. Vos pergite iuncti

et mare purpureum gemino propellite tractu.

Neu vereare minor, pulcherrime Rhene, videri:

invidiae nihil hospes habet: potiere perenni

nomine: tu fratrem famae securus adopta.

Dives aquis, dives Nymphis, largitor utrique

alveus extendet geminis divortia ripis

communesque vias diversa per ostia fundet.

Accedent vires, quas Francia quasque Chamaves

Germanique tremant: tunc verus habebere limes.

Accedet tanto geminum tibi nomen ab amni,

cumque unus de fonte fluas, dicere bicornis.

Haec ego, Vivisca ducens ab origine gentem,

Belgarum hospitiis non per nova foedera notus,

Ausonius, nomen Latium, patriaque domoque

Gallorum extremos inter celsamque Pyrenen,

temperat ingenuos qua laeta Aquitanica mores,

audax exigua fide concino. Fas mihi sacrum

perstrinxisse amnem tenui libamine Musae.

Nec laudem affecto, veniam peto: sunt tibi multi,

alme amnis, sacros qui sollicitare fluores

Aonidum totamque solent haurire Aganippen..

Ast ego, quanta mei dederit se vena liquoris,

Burdigalam cum me in patriam nidumque senectae

Augustus pater et nati, mea maxima cura,

fascibus Ausoniis decoratum et honore curuli

mittent, emeritae post munera disciplinae,

latius Arctoi praeconia persequar amnis.

Addam urbes, tacito quas subterlaberis alveo,

moeniaque antiquis te prospectantia muris:

addam praesidiis dubiarum condita rerum,

sed modo securis non castra, sed horrea Belgis:

addam felices ripa ex utraque colonos

teque inter medios hominumque boumque labores

stringentem ripas et pinguia culta secantem.

Non tibi se Liger anteferet, non Axona praeceps

Matrona non, Gallis Belgisque intersita finis,

Santonico refluus non ipse Carantonus aestu.

Concedet gelido Durani de monte volutus

amnis et auriferum postponet Gallia Tarnen

insanumque ruens per saxa rotantia late

in mare purpureum, dominae tamen ante Mosellae

numine adorato, Tarbellicus ibit Aturrus.

Corniger externas celebrande Mosella per oras,

nec solis celebrande locis, ubi fonte supremo

exseris auratum taurinae frontis honorem,

quave trahis placidos sinuosa per arva meatus

vel qua Germanis sub portibus ostia solvis:

si quis honos tenui volet aspirare Camenae,

perdere si quis in his dignabitur otia Musis,

ibis in ora hominum laetoque fovebere cantu.

Te fontes vivique lacus, te caerula noscent

flumina, te veteres, pagorum gloria, luci:

te Druna, te sparsis incerta Druentia ripis

Alpinique colent fluvii, duplicemque per urbem

qui meat et Dextrae Rhodanus dat nomina ripae:

te stagnis ego caeruleis magnumque sonoris

amnibus, aequoreae te commendabo Garumnae.

Trānsĭĕrām cĕlĕrēm nĕbŭlōsō flūmĭnĕ Nāvām

āddĭtă mīrātūs vĕtĕrī nŏvă moēnĭă Vīngō,

aēquāvīt Lătĭās ŭbĭ quōndām Gāllĭă Cānnās,

īnflētaēquĕ iăcēnt ĭnŏpēs sŭpĕr ārvă cătērvaē.

Ūnde ĭtĕr īngrĕdĭēns nĕmŏrōsă pĕr āvĭă sōlūm

ēt nūlla hūmānī spēctāns vēstīgĭă cūltūs

praētĕrĕo ārēntēm sĭtĭēntĭbŭs ūndĭquĕ tērrīs

Dūmnīssūm rĭgŭāsquĕ pĕrēnnī fōntĕ Tăbērnās

ārvăquĕ Saūrŏmătūm nūpēr mētātă cŏlōnīs,

ēt tāndēm prīmīs Bēlgārūm cōnspĭcŏr ōrīs

Nōiŏmăgūm, dīvī cāstra īnclĭtă Cōnstāntīnī.

Pūrĭŏr hīc cāmpīs āēr Phoēbūsquĕ sĕrēnō

lūmĭnĕ pūrpŭrĕūm rĕsĕrāt iām sūdŭs Ŏlŷmpūm,

nēc iām cōnsērtīs pēr mūtŭă vīncŭlă rāmīs

quaērĭtŭr ēxclūsūm vĭrĭdī cālīgĭnĕ caēlūm,

sēd lĭquĭdūm iŭbăr ēt rŭtĭlām vīsēntĭbŭs aēthrām

lībĕră pērspĭcŭī nōn īnvĭdĕt aūră dĭēī.

Īn spĕcĭēm tūm mē pătrĭaē cūltūmquĕ nĭtēntīs

Būrdĭgălaē blāndō pĕpŭlērūnt ōmnĭă vīsū:

cūlmĭnă vīllārūm pēndēntĭbŭs ēdĭtă rīpīs

ēt vĭrĭdēs bācchō cōllēs ăt ămoēnă flŭēntă

sūbtērlābēntīs tăcĭtō rūmōrĕ Mŏsēllaē.

Sālve āmnīs laūdāte āgrīs, laūdātĕ cŏlōnīs,

dīgnāta īmpĕrĭō dēbēnt cuī moēnĭă Bēlgaē,

āmnĭs ŏdōrĭfĕrō iŭgă vītĕă cōnsĭtĕ bācchō,

cōnsĭtĕ grāmĭnĕās, āmnīs vĭrĭdīssĭmĕ, rīpās!

Nāvĭgĕr ūt pĕlăgūs, dēvēxās prōnŭs ĭn ūndās

ūt flŭvĭūs, vĭtrĕōquĕ lăcūs ĭmĭtātĕ prŏfūndō,

ēt rīvōs trĕpĭdō pŏtĭs aēquĭpĕrārĕ mĕātū,

ēt lĭquĭdō gĕlĭdōs fōntēs praēcēllĕrĕ pōtū:

ōmnĭă sōlŭs hăbēs, quaē fōns, quaē rīvŭs ĕt āmnīs

ēt lăcŭs ēt bĭvĭō rĕflŭūs mānāmĭnĕ pōntūs.

Tū, plăcĭdīs praēlāpsŭs ăquīs, nēc mūrmŭră vēntī

ūllă nĕc ōccūltī pătĕrīs lūctāmĭnă sāxī;

nōn spīrāntĕ vădō răpĭdōs prŏpĕrārĕ mĕātūs

cōgĕrĭs, ēxtāntēs mĕdĭō nōn aēquŏrĕ tērrās

īntērcēptŭs hăbēs, iūstī nē dēmăt hŏnōrēm

nōmĭnĭs ēxclūsūm sī dīvĭdăt īnsŭlă flūmēn.

Tū dŭplĭcēs sōrtītĕ vĭās ēt cum āmnĕ sĕcūndō

dēflŭĭs, ūt cĕlĕrēs fĕrĭānt vădă cōncĭtă rēmī,

ēt cūm pēr rīpās nūsquām cēssāntĕ rĕmūlcō

īntēndūnt cōllō mālōrūm vīncŭlă naūtaē,

īpsĕ tŭōs quŏtĭēns mīrārĭs ĭn āmnĕ rĕcūrsūs

lēgĭtĭmōsquĕ pŭtās prŏpĕ sēgnĭŭs īrĕ mĕātūs!

Tū nĕquĕ līmĭgĕnīs rīpām praētēxĕrĭs ūlvīs

nēc pĭgĕr īnmūndō pērfūndīs lītŏră caēnō:

sīcca īn prīmōrēs pērgūnt vēstīgĭă lŷmphās.

Ī nūnc ēt Phrўgĭīs sŏlă lēvĭă cōnsĕrĕ crūstīs,

tēndēns mārmŏrĕūm lăquĕātă pĕr ātrĭă cāmpūm.

Āst ĕgŏ, dēspēctīs quaē cēnsŭs ŏpēsquĕ dĕdērūnt,

nātūraē mīrābŏr ŏpūs, nōn cūră nĕpōtūm

laētăquĕ iāctūrīs ŭbĭ lūxŭrĭātŭr ĕgēstās.

Hīc sŏlĭdaē stērnūnt ūmēntĭă lītŏra hărēnaē,

nēc rĕtĭnēnt mĕmŏrēs vēstīgĭă prēssă fĭgūrās.

Spēctārīs vĭtrĕō pēr lēvĭă tērgă prŏfūndō,

sēcrētī nĭhĭl, āmnĭs, hăbēns: ūtque ālmŭs ăpērtō

pāndĭtŭr īntŭĭtū lĭquĭdīs ōbtūtĭbŭs āēr

nēc plăcĭdī prŏhĭbēnt ŏcŭlōs pĕr ĭnānĭă vēntī,

sīc dēmērsă prŏcūl dūrāntĕ pĕr īntĭmă vīsū

cērnĭmŭs ārcānīquĕ pătēt pĕnĕtrālĕ prŏfūndī,

cūm vădă lēnĕ mĕānt lĭquĭdārum ēt lāpsŭs ăquārūm

prōdīt caērŭlĕā dīspērsās lūcĕ fĭgūrās:

quōd sūlcātă lĕvī crīspātŭr hărēnă mĕātū,

īnclīnātă trĕmūnt vĭrĭdī quōd grāmĭnă fūndō,

ūsquĕ sŭb īngĕnŭīs ăgĭtātaē fōntĭbŭs hērbaē

vībrāntēs pātiūntŭr ăquās, lūcētquĕ lătētquĕ

cālcŭlŭs ēt vĭrĭdēm dīstīnguīt glārĕă mūscūm.

Tōtă Călēdŏnĭīs tālīs pīctūră Brĭtānnīs,

cūm vĭrĭdēs ālgās ēt rūbră cŏrāllĭă nūdāt

aēstŭs ĕt ālbēntēs, cōnchārūm gērmĭnă, bācās,

dēlĭcĭās hŏmĭnūm, lŏcŭplētĭbŭs ātquĕ sŭb ūndīs

ādsĭmŭlānt nōstrōs ĭmĭtātă mŏnīlĭă cūltūs.

Haūd ălĭtēr plăcĭdaē sūbtēr vădă laētă Mŏsēllaē

dētĕgĭt ādmīxtōs nōn cōncŏlŏr hērbă lăpīllōs.

Īntēntōs tămĕn ūsque ŏcŭlōs ērrōrĕ fătīgānt

īntērlūdēntēs, ēxāmĭnă lūbrĭcă, pīscēs.

Sēd nĕquĕ tōt spĕcĭēs ōblīquātōsquĕ nătātūs,

quaēquĕ pĕr ādvērsūm sūccēdūnt āgmĭnă flūmēn,

nōmĭnăque ēt cūnctōs nŭmĕrōsaē stīrpĭs ălūmnōs

ēdĕrĕ fās aūt īllĕ sĭnīt, cuī cūră sĕcūndaē

sōrtĭs ĕt aēquŏrĕī cēssīt tūtēlă trĭdēntīs.

Tū mĭhĭ flūmĭnĕīs hăbĭtātrīx Nāĭs ĭn ōrīs

squāmĭgĕrī grĕgĭs ēdĕ chŏrōs lĭquĭdōquĕ sŭb ālveō

dīssĕrĕ caērŭlĕō flŭĭtāntēs āmnĕ cătērvās.

Squāmĕŭs hērbōsās căpĭto īntēr lūcĕt hărēnās

vīscĕrĕ praētĕnĕrō, fārtīm cōngēstŭs ărīstīs,

nēc dūrātūrūs pōst bīnă trĭhōrĭă mēnsīs:

pūrpŭrĕīsquĕ sălār stēllātūs tērgŏră gūttīs,

ēt nūllō spīnaē nŏcĭtūrŭs ăcūmĭnĕ rhēdō,

ēffūgiēnsque ŏcŭlōs cĕlĕrī lĕvĭs ūmbră nătātū.

Tūquĕ pĕr ōblīquī faūcēs vēxātĕ Sărāvī,

quā bīs tērnă frĕmūnt scŏpŭlōsīs ōstĭă pīlīs,

cūm dēflūxīstī fāmaē māiōrĭs ĭn āmnēm,

lībĕrĭōr lāxōs ēxērcēs, bārbĕ, nătātūs:

tū mĕlĭōr pĕĭōre aēvō, tĭbĭ cōntĭgĭt ōmnī

spīrāntum ēx nŭmĕrō nōn īnlaūdātă sĕnēctūs.

Nēc tē pūnĭcĕō rŭtĭlāntēm vīscĕrĕ, sālmō,

trānsĭĕrīm, lātaē cūiūs văgă vērbĕră caūdaē

gūrgĭtĕ dē mĕdĭō sūmmās rĕfĕrūntŭr ĭn ūndās,

ōccūltūs plăcĭdō cūm prōdĭtŭr aēquŏrĕ pūlsūs.

Tū lōrīcātō squāmōsūs pēctŏrĕ, frōntēm

lūbrĭcŭs ēt dŭbĭaē fāctūrūs fērcŭlă cēnaē,

tēmpŏră lōngārūm fērs īncōrrūptĕ mŏrārūm,

praēsīgnīs măcŭlīs căpĭtīs, cuī prōdĭgă nūtāt

ālvŭs ŏpīmātōquĕ flŭēns ābdōmĭnĕ vēntēr.

Quaēquĕ pĕr Īllўrĭcūm, pēr stāgnă bĭnōmĭnĭs Hīstrī,

spūmārum īndĭcĭīs căpĕrīs, mūstēlă, nătāntūm,

īn nōstrūm sūbvēctă frĕtūm, nē lātă Mŏsēllaē

flūmĭnă tām cĕlĕbrī dēfraūdārēntŭr ălūmnō.

Quīs tē nātūraē pīnxīt cŏlŏr! Ātră sŭpērnē

pūnctă nŏtānt tērgūm, quā lūtĕă cīrcŭĭt īrīs,

lūbrĭcă caērŭlĕūs pērdūcīt tērgŏră fūcūs;

cōrpŏrĭs ād mĕdĭūm fārtīm pīnguēscĭs, ăt īllīnc

ūsquĕ sŭb ēxtrēmām squālēt cŭtĭs ārĭdă caūdām.

Nēc tē, dēlĭcĭās mēnsārūm, pērcă, sĭlēbō,

āmnĭgĕnōs īntēr pīscēs dīgnāndĕ mărīnīs,

sōlūs pūnĭcĕīs făcĭlīs cōntēndĕrĕ mūllīs:

nām nĕquĕ gūstŭs ĭnērs, sŏlĭdōque īn cōrpŏrĕ pārtēs

sēgmēntīs coēūnt, sēd dīssōciāntŭr ărīstīs.

Hīc ĕtĭām Lătĭō rīsūs praēnōmĭnĕ, cūltōr

stāgnōrūm, quĕrŭlīs vīs īnfēstīssĭmă rānīs,

lūcĭŭs, ōbscūrās ūlvā caēnōquĕ lăcūnās

ōbsĭdĕt. Hīc nūllōs mēnsārūm lēctŭs ăd ūsūs

fērvēt fūmōsīs ŏlĭdō nīdōrĕ pŏpīnīs.

Quīs nōn ēt vĭrĭdēs, vūlgī sōlācĭă, tīncās

nōrĭt ĕt ālbūrnōs, praēdām pŭĕrīlĭbŭs hāmīs,

strīdēntēsquĕ fŏcīs, ōbsōnĭă plēbĭs, ălaūsās,

tēque īntēr spĕcĭēs gĕmĭnās neūtrūmque ĕt ŭtrūmquĕ,

quī nēc dūm sālmō nēc iām sălăr, āmbĭgŭūsquĕ

āmbōrūm mĕdĭō, sărĭo, īntērcēptĕ sŭb aēvō?

Tū quŏquĕ flūmĭnĕās īntēr mĕmŏrāndĕ cŏhōrtēs,

gōbĭŏ, nōn gĕmĭnīs māiōr sĭnĕ pōllĭcĕ pālmīs,

praēpīnguīs, tĕrĕs, ōvĭpărā cōngēstĭŏr ālvō,

prōpēxīquĕ iŭbās ĭmĭtātūs, gōbĭŏ, bārbī.

Nūnc, pĕcŭs aēquŏrĕūm, cĕlĕbrābĕrĕ, māgnĕ sĭlūrĕ,

quēm vĕlŭt Āctaēō pērdūctūm tērgŏra ŏlīvō

āmnĭcŏlām dēlphīnă rĕōr: sīc pēr frĕtă māgnūm

lābĕrĭs ēt lōngī vīx cōrpŏrĭs āgmĭnă sōlvīs

aūt brĕvĭbūs dēfēnsă vădīs aūt flūmĭnĭs ūlvīs.

Āt cūm trānquīllōs mōlīrĭs ĭn āmnĕ mĕātūs,

tē vĭrĭdēs rīpaē, tē caērŭlă tūrbă nătāntūm,

tē lĭquĭdaē mīrāntŭr ăquaē: dīffūndĭtŭr ālveō

aēstŭs ĕt ēxtrēmī prōcūrrūnt mārgĭnĕ flūctūs.

Tālĭs Ătlāntĭăcō quōndām bālaēnă prŏfūndō

cūm vēntō mōtūvĕ sŭō tēllūrĭs ăd ōrās

pēllĭtŭr, ēxclūsūm fūndīt mărĕ, māgnăquĕ sūrgūnt

aēquŏră vīcīnīquĕ tĭmēnt dēcrēscĕrĕ mōntēs.

Hīc tămĕn, hīc nōstraē mītīs bālaēnă Mŏsēllaē

ēxĭtĭō prŏcŭl ēst māgnūsque hŏnŏr āddĭtŭs āmnī.

Iām lĭquĭdās spēctāssĕ vĭās ēt lūbrĭcă pīscēs

āgmĭnă mūltĭplĭcēsquĕ sătīs nŭmĕrāssĕ cătērvās.

Īndūcānt ălĭām spēctācŭlă vītĕă pōmpām

sōllĭcĭtēntquĕ văgōs bācchēĭă mūnĕră vīsūs,

quā sūblīmĭs ăpēx lōngō sŭpĕr ārdŭă trāctū

ēt rūpēs ĕt ăprīcă iŭgī flēxūsquĕ sĭnūsquĕ

vītĭbŭs ādsūrgūnt nātūrālīquĕ thĕātrō.

Gaūrānūm sīc ālmă iŭgūm vīndēmĭă vēstīt

ēt Rhŏdŏpēn prŏprĭōquĕ nĭtēnt Pāngaēă Lўaēō:

sīc vĭrĕt Īsmărĭūs sŭpĕr aēquŏră Thrācĭă cōllīs,

sīc mĕă flāvēntēm pīngūnt vīnētă Gărūmnām.

Sūmmīs quīppĕ iŭgīs tēndēntĭs ĭn ūltĭmă clīvī

cōnsĕrĭtūr vĭrĭdī flŭvĭālīs mārgŏ Lўaēō.

Laēta ŏpĕrūm plēbēs fēstīnāntēsquĕ cŏlōnī

vērtĭcĕ nūnc sūmmō prŏpĕrānt, nūnc dēiŭgĕ dōrsō,

cērtāntēs stŏlĭdīs clāmōrĭbŭs. Īndĕ vĭātōr

rīpārūm sūbiēctă tĕrēns, hīnc nāvĭtă lābēns

prōbră cănūnt sērīs cūltōrĭbŭs: ādstrĕpĭt ōllīs

ēt rūpēs ēt sīlvă trĕmēns ēt cōncăvŭs āmnīs.

Nēc sōlōs hŏmĭnēs dēlēctāt scaēnă lŏcōrūm:

hīc ĕgo ĕt āgrēstēs Sătўrōs ēt glaūcă tŭēntēs

Nāĭdăs ēxtrēmīs crēdām cōncūrrĕrĕ rīpīs,

cāprĭpĕdēs ăgĭtāt cūm laētă prŏtērvĭă Pānās

īnsūltāntquĕ vădīs trĕpĭdāsquĕ sŭb āmnĕ sŏrōrēs

tērrēnt, īndŏcĭlī pūlsāntēs vērbĕrĕ flūctūm.

Saēpe ĕtĭām mĕdĭīs fūrāta ē cōllĭbŭs ūvās

īntĕr Ŏrēĭădās Pănŏpē flŭvĭālĭs ămīcās

fūgīt lāscīvōs, pāgānĭcă nūmĭnă, Faūnōs.

Dīcĭtŭr ēt mĕdĭō cūm sōl stĕtĭt īgnĕŭs ōrbĕ,

ād cōmmūnĕ frĕtūm Sătўrōs vĭtrĕāsquĕ sŏrōrēs

cōnsōrtēs cĕlĕbrārĕ chŏrōs, cūm praēbŭĭt hōrās

sēcrētās hŏmĭnūm coētū flāgrāntĭŏr aēstūs:

tūnc īnsūltāntēs sŭă pēr frĕtă lūdĕrĕ Nŷmphās

ēt Sătўrōs mērsārĕ vădīs, rŭdĭbūsquĕ nătāndī

pēr mĕdĭās ēxīrĕ mănūs, dūm lūbrĭcă fālsī

mēmbră pĕtūnt lĭquĭdōsquĕ fŏvēnt prō cōrpŏrĕ flūctūs.

Sēd nōn haēc spēctāta ūllī nēc cōgnĭtă vīsū

fās mĭhĭ sīt prō pārtĕ lŏquī: sēcrētă tĕgātūr

ēt cōmmīssă sŭīs lătĕāt rĕvĕrēntĭă rīvīs.

Īllā fruēndă pălām spĕcĭēs, cūm glaūcŭs ŏpācō

rēspōndēt cōllī flŭvĭūs, frōndērĕ vĭdēntūr

flūmĭnĕī lătĭcēs ēt pālmĭtĕ cōnsĭtŭs āmnīs.

Quīs cŏlŏr īllĕ vădīs, sērās cūm prōpŭlĭt ūmbrās

Hēspĕrŭs ēt vĭrĭdī pērfūndīt mōntĕ Mŏsēllām!

Tōtă nătānt crīspīs iŭgă mōtĭbŭs ēt trĕmĭt ābsēns

pāmpĭnŭs ēt vĭtrĕīs vīndēmĭă tūrgĕt ĭn ūndīs.

Ādnŭmĕrāt vĭrĭdēs dērīsūs nāvĭtă vītēs,

nāvĭtă caūdĭcĕō flŭĭtāns sŭpĕr aēquŏră lēmbō,

pēr mĕdĭūm, quā sēse āmnī cōnfūndĭt ĭmāgŏ

cōllĭs ĕt ūmbrārūm cōnfīnĭă cōnsĕrĭt āmnīs.

Haēc quŏquĕ quām dūlcēs cĕlĕbrānt spēctācŭlă pōmpās,

rēmĭpĕdēs mĕdĭō cērtānt cūm flūmĭnĕ lēmbī

ēt vărĭōs ĭnĕūnt flēxūs vĭrĭdēsquĕ pĕr ōrās

strīngūnt āttōnsīs pūbēntĭă gērmĭnă prātīs!

Pūppĭbŭs ēt prōrīs ălăcrēs gēstīrĕ măgīstrōs

īmpūbēmquĕ mănūm sŭpĕr āmnĭcă tērgă văgāntēm

dūm spēctāt ‹vĭrĭdīs quā sūrgīt rīpă, cŏlōnūs,

nōn sēntīt› trānsīrĕ dĭēm, sŭă sērĭă lūdō

pōsthăbĕt: ēxclūdīt vĕtĕrēs nŏvă grātĭă cūrās.

Tālēs Cūmānō dēspēctăt ĭn aēquŏrĕ lūdōs

Lībēr, sūlphŭrĕī cūm pēr iŭgă cōnsĭtă Gaūrī

pērquĕ văpōrĭfĕrī grădĭtūr vīnētă Vĕsēvī,

cūm Vĕnŭs Āctĭăcīs Aūgūstī laētă trĭūmphīs

lūdĕrĕ lāscīvōs fĕră proēlĭă iūssĭt Ămōrēs;

quālĭă Nīlĭăcaē clāssēs Lătĭaēquĕ trĭrēmēs

sūbtĕr Ăpōllĭnĕaē gēssērūnt Leūcădŏs ārcēs,

aūt Pōmpēiānī Mўlăsēnă pĕrīcŭlă bēllī

Eūbŏĭcaē rĕfĕrūnt pĕr Ăvērnă sŏnāntĭă cūmbaē;

īnnŏcŭōs rătĭūm pūlsūs pūgnāsquĕ iŏcāntēs

naūmăchĭaē Sĭcŭlō quālīs spēctātă Pĕlōrō

caērŭlĕūs vĭrĭdī rĕpărāt sŭb ĭmāgĭnĕ pōntūs;

nōn ălĭām spĕcĭēm pĕtŭlāntĭbŭs āddĭt ĕphēbīs

pūbērtāsque āmnīsque ēt pīctī rōstră phăsēlī.

Hōs Hўpĕrīŏnĭō cūm sōl pērfūdĕrĭt aēstū,

rēddīt naūtālēs vĭtrĕō sūb gūrgĭtĕ fōrmās,

ēt rĕdĭgīt pāndās īnvērsī cōrpŏrĭs ūmbrās.

Ūtque ăgĭlēs mōtūs dēxtrā laēvāquĕ frĕquēntānt,

ēt cōmmūtātīs āltērnānt pōndĕră rēmīs,

ūndă rĕfērt ălĭōs, sĭmŭlācra ūmēntĭă, naūtās.

Īpsă sŭō gaūdēt sĭmŭlāmĭnĕ naūtĭcă pūbēs,

fāllācēs flŭvĭō mīrātă rĕdīrĕ fĭgūrās.

Sīc ŭbĭ cōmpŏsĭtōs ōstēntātūră căpīllōs

cāndēntēm lātē spĕcŭli ēxplōrāntĭs hŏnōrēm

cūm prīmūm cāraē nūtrīx ādmōvĭt ălūmnaē,

laēta īgnōrātō frŭĭtūr vīrgūncŭlă lūdō

gērmānaēquĕ pŭtāt fōrmām spēctārĕ pŭēllaē;

ōscŭlă fūlgēntī dāt nōn rĕfĕrēndă mĕtāllō

aūt fīxās praētēmptăt ăcūs aūt frōntĭs ăd ōrām

vībrātōs cāptāt dĭgĭtīs ēxtēndĕrĕ crīnēs:

tālĭs ăd ūmbrārūm lūdībrĭă naūtĭcă pūbēs

āmbĭgŭīs frŭĭtūr vērī fālsīquĕ fĭgūrīs.

Iām vēro āccēssūs făcĭlēs quā rīpă mĭnīstrāt,

scrūtātūr tōtō pŏpŭlātrīx tūrbă prŏfūndō

heū mălĕ dēfēnsōs pĕnĕtrālī flūmĭnĕ pīscēs.

Hīc mĕdĭō prŏcŭl āmnĕ trăhēns ūmēntĭă līnă

nōdōsīs dēcēptă plăgīs ēxāmĭnă vērrīt:

āst hīc, trānquīllō quā lābĭtŭr āgmĭnĕ flūmēn,

dūcīt cōrtĭcĕīs flŭĭtāntĭă rētĭă sīgnīs:

īlle aūtēm scŏpŭlīs dēiēctās prōnŭs ĭn ūndās,

īnclīnāt lēntaē cōnvēxă căcūmĭnă vīrgaē,

īndūctōs ēscīs iăcĭēns lētālĭbŭs hāmōs.

Quōs īgnāră dŏlī pōstquām văgă tūrbă nătāntūm

rīctĭbŭs īnvāsīt pătŭlaēquĕ pĕr īntĭmă faūcēs

sēra ōccūltātī sēnsērūnt vūlnĕră fērrī,

dūm trĕpĭdānt, sŭbĭt īndĭcĭūm crīspōquĕ trĕmōrī

vībrāntīs saētaē nūtāns cōnsēntĭt hărūndō:

nēc mŏra ĕt ēxcūssām strīdēntī vērbĕrĕ praēdām

dēxtĕr ĭn ōblīquūm rāptāt pŭĕr: ēxcĭpĭt īctūm

spīrĭtŭs, ūt frāctīs quōndām pĕr ĭnānĕ flăgēllīs

aūră crĕpāt mōtōque ādsībĭlăt āĕrĕ vēntūs.

Ēxūltānt ūdaē sŭpĕr ārĭdă sāxă răpīnaē

lūcĭfĕrīquĕ păvēnt lētālĭă tēlă dĭēī.

Cuīquĕ sŭb āmnĕ sŭō mānsīt vĭgŏr, āĕrĕ nōstrō

sēgnĭs ănhēlātīs vītām cōnsūmĭt ĭn aūrīs.

Iām pĭgĕr īnvălĭdō vībrātūr cōrpŏrĕ plaūsūs,

tōrpĭdă sūprēmōs pătĭtūr iām caūdă trĕmōrēs,

nēc coēūnt rīctūs, haūstās sĕd hĭātĭbŭs aūrās

rēddīt mōrtĭfĕrōs ēxpīrāns brānchĭă flātūs.

Sīc, ŭbĭ fābrīlēs ēxērcēt spīrĭtŭs īgnēs,

āccĭpĭt āltērnō cŏhĭbētquĕ fŏrāmĭnĕ vēntōs

lānĕă fāgĭnĕīs āllūdēns pārmă căvērnīs.

Vīdi ĕgŏmēt quōsdām lētī sūb fīnĕ trĕmēntēs

cōllēgīsse ănĭmās mōx īn sūblīmĕ cĭtātōs

cērnŭă sūbiēctūm praēcēps dărĕ cōrpŏra ĭn āmnēm,

dēspērātārūm pŏtĭēntēs rūrsŭs ăquārūm.

Quōs īmpōs dāmnī pŭĕr īncōnsūltŭs ăb āltō

īmpĕtĭt ēt stŏlĭdō cāptāt prēnsārĕ nătātū.

Sīc Ānthēdŏnĭūs Boēōtĭă pēr frĕtă Glaūcūs

grāmĭnă gūstātū pōstquam ēxĭtĭālĭă Cīrcēs

ēxpērtūs cārptās mŏrĭbūndīs pīscĭbŭs hērbās

sūmpsīt, Cārpăthĭūm sŭbĭīt, nŏvŭs āccŏlă, pōntūm.

Īlle hāmīs ēt rētĕ pŏtēns, scrūtātŏr ŏpērtī

Nērĕŏs, aēquŏrĕām sŏlĭtūs cōnvērrĕrĕ Tēthŷn,

īntēr cāptīvās flŭĭtāvīt praēdŏ cătērvās.

Tālĭă dēspēctānt lōngō pēr caērŭlă trāctū

pēndēntēs sāxīs īnstāntī cūlmĭnĕ vīllaē,

quās mĕdĭūs dĭrĭmīt sĭnŭōsīs flēxĭbŭs ērrāns

āmnĭs ĕt āltērnās cōmūnt praētōrĭă rīpās.

Quīs mŏdŏ Sēstĭăcūm pĕlăgūs, Nĕphĕlēĭdŏs Hēllēs

aēquŏr, Ăbŷdēnī frĕtă quīs mīrētŭr ĕphēbī?

Quīs Chālcēdŏnĭō cōnstrātum āb lītŏrĕ pōntūm,

rēgĭs ŏpūs māgnī, mĕdĭīs eūrīpŭs ŭbi ūndīs

Eūrōpaēque Ăsĭaēquĕ vĕtāt cōncūrrĕrĕ tērrās?

Nōn hīc dīră frĕtī răbĭēs, nōn saēvă fŭrēntūm

proēlĭă caūrōrūm: lĭcĕt hīc cōmmērcĭă līnguaē

iūngĕre ĕt āltērnō sērmōnēm tēxĕrĕ pūlsū.

Blāndă sălūtĭfĕrās pērmīscēnt lītŏră vōcēs,

ēt vŏcĕs ēt paēnē mānūs: rĕsŏnāntĭa ŭtrīmquĕ

vērbă rĕfērt mĕdĭīs cōncūrrēns flūctĭbŭs ēchō.

Quīs pŏtĭs īnnŭmĕrōs cūltūsque hăbĭtūsquĕ rĕtēxēns

pāndĕrĕ tēctŏnĭcās pēr sīngŭlă praēdĭă fōrmās?

Nōn hōc spērnăt ŏpūs Gōrtŷnĭŭs ālĭgĕr, aēdīs

cōndĭtŏr Eūbŏĭcaē, cāsūs quēm fīngĕre ĭn aūrō

cōnāntem Īcărĭōs pătrĭī pĕpŭlērĕ dŏlōrēs;

nōn Phĭlŏ Cēcrŏpĭūs, nōn quī laūdātŭs ăb hōstĕ

clāră Sўrācŏsĭī trāxīt cērtāmĭnă bēllī.

Fōrsăn ĕt īnsīgnēs hŏmĭnūmque ŏpĕrūmquĕ lăbōrēs

hic habuit decimo celebrata volumine Marceia

hēbdŏmăs, hīc clārī vĭgŭērĕ Mĕnēcrătĭs ārtēs

ātque Ĕphĕsī spēctātă mănūs vĕl ĭn ārcĕ Mĭnērvaē

Īctīnūs, măgĭcō cuī nōctŭă pērlĭtă fūcō

āllĭcĭt ōmnĕ gĕnūs vŏlŭcrēs pĕrĭmītquĕ tŭēndō.

Cōndĭtŏr hīc fōrsān fŭĕrīt Ptŏlŏmāĭdŏs aūlaē

Dīnŏchărēs, quādrō cuī | īn fāstīgĭă cōnō

sūrgĭt ĕt īpsă sŭās cōnsūmīt pŷrămĭs ūmbrās,

iūssŭs ŏb īncēstī quī quōndām foēdŭs ămōrīs

Ārsĭnŏēn Phărĭī sūspēndĭt ĭn āĕrĕ tēmplī.

Spīrăt ĕnīm tēctī tēstūdĭnĕ cōrŭs ăchātēs

āfflātāmquĕ trăhīt fērrātō crīnĕ pŭēllām.

Hōs ērgo aūt hōrūm sĭmĭlēs ēst crēdĕrĕ dīgnūm

Bēlgārum īn tērrīs scaēnās pŏsŭīssĕ dŏmōrūm,

mōlītōs cēlsās, flŭvĭī dĕcŏrāmĭnă, vīllās.

Haēc ēst nātūrā sūblīmĭs ĭn āggĕrĕ sāxī,

haēc prōcūrrēntīs fūndātă crĕpīdĭnĕ rīpaē,

haēc rĕfŭgīt cāptūmquĕ sĭnū sĭbĭ vīndĭcăt āmnēm.

Īllă tĕnēns cōllēm, quī plūrĭmŭs īmmĭnĕt āmnī,

ūsūrpāt făcĭlēs pēr cūltă, pĕr āspĕră vīsūs

ūtquĕ sŭīs frŭĭtūr fēlīx spĕcŭlātĭŏ tērrīs.

Quīn ĕtĭām rĭgŭīs hŭmĭlī pĕdĕ cōndĭtă prātīs

cōmpēnsāt cēlsī bŏnă nātūrālĭă mōntīs

sūblīmīquĕ mĭnāns īrrūmpĭt ĭn aēthĕră tēctō,

ōstēntāns āltām, Phărŏs ūt Mēmphītĭcă, tūrrīm.

Huīc prŏprĭum ēst claūsōs cōnsaēptō gūrgĭtĕ pīscēs

āprīcās scŏpŭlōrum īntēr cāptārĕ nŏvālēs,

haēc sūmmīs īnnīxă iŭgīs lābēntĭă sūbtēr

flūmĭnă dēspēctū iām cālīgāntĕ tŭētūr.

Ātrĭă quīd mĕmŏrēm vĭrĭdāntĭbŭs ādsĭtă prātīs

īnnŭmĕrīsquĕ sŭpēr nītēntĭă tēctă cŏlūmnīs?

Quīd quaē flūmĭnĕā sūbstrūctă crĕpīdĭnĕ fūmānt

bālnĕă, fērvēntī cūm Mūlcĭbĕr haūstŭs ŏpērtō

vōlŭĭt ānhĕlătās tēctōrĭă pēr căvă flāmmās,

īnclūsūm glŏmĕrāns aēstu ēxpīrāntĕ văpōrēm?

Vīdi ĕgŏ dēfēssōs mūltō sūdōrĕ lăvācrī

fāstīdīssĕ lăcūs ēt frīgŏră pīscīnārūm,

ūt vīvīs frŭĕrēntŭr ăquīs, mōx āmnĕ rĕfōtōs

plaūdēntī gĕlĭdūm flūmēn pĕpŭlīssĕ nătātū.

Quōd sī Cūmānīs hūc āffŏrĕt hōspĕs ăb ōrīs,

crēdĕrĕt Eūbŏĭcās sĭmŭlācra ēxīlĭă Bāiās

hīs dōnāssĕ lŏcīs: tāntūm cūltūsquĕ nĭtōrquĕ

āllĭcĭt ēt nūllūm părĭt ōblēctātĭŏ lūxūm.

Sēd mĭhĭ quī tāndēm fīnīs tŭă glaūcă flŭēntă

dīcĕrĕ dīgnāndūmquĕ mărī mĕmŏrārĕ Mŏsēllām,

īnnŭmĕrī quōd tē dīvērsă pĕr ōstĭă lātē

īncūrrūnt āmnēs? Quāmquām dīffērrĕ mĕātūs

pōssēnt, sēd cĕlĕrānt īn tē cōnsūmĕrĕ nōmēn.

Nāmque ēt Prōmēaē Nĕmĕsaēque ădĭūtă mĕātū

Sūră tŭās prŏpĕrāt nōn dēgĕnĕr īrĕ sŭb ūndās,

Sūra īntērcēptīs tĭbĭ grātĭfĭcātă flŭēntīs,

nōbĭlĭūs pērmīxtă tŭō sūb nōmĭnĕ, quām sī

īgnōrāndă pătrī cōnfūndĕrĕt ōstĭă Pōntō.

Tē răpĭdūs Cēlbīs, tē mārmŏrĕ clārŭs Ĕrūbrīs,

fēstīnānt fămŭlīs quām prīmum ādlāmbĕrĕ lŷmphīs:

nōbĭlĭbūs Cēlbīs cĕlĕbrātūr pīscĭbŭs, īllĕ

praēcĭpĭtī tōrquēns cĕrĕālĭă sāxă rŏtātū

strīdēntēsquĕ trăhēns pēr lēvĭă mārmŏră sērrās

aūdīt pērpĕtŭōs rīpa ēx ūtrāquĕ tŭmūltūs.

Praētĕrĕo ēxīlēm Lĕsŭrām tĕnŭēmquĕ Drăhōnūm,

nēc fāstīdītōs Sālmōnae ūsūrpŏ flŭōrēs.

Nāvĭgĕr ūndĭsŏnā dūdūm mē mōlĕ Sărāvūs

tōtā vēstĕ vŏcāt, lōngūm quī dīstŭlĭt āmnēm,

fēssă sŭb Aūgūstīs ūt vōlvĕrĕt ōstĭă mūrīs.

Nēc mĭnŏr hōc tăcĭtūm quī pēr sŏlă pīnguĭă lābēns

strīngīt frūgĭfĕrās fēlīx Ălĭsōntĭă rīpās.

Mīlle ălĭī, proūt quēmquĕ sŭūs măgĭs īmpĕtŭs ūrgēt,

ēssĕ tŭī cŭpĭūnt: tāntūs prŏpĕrāntĭbŭs ūndīs

āmbĭtŭs aūt mōrēs. Quōd sī tĭbĭ, dīă Mŏsēllă,

Smŷrnă sŭūm vātēm vēl Māntŭă clāră dĕdīssēt,

cēdĕrĕt Īlĭăcīs Sĭmŏīs mĕmŏrātŭs ĭn ōrīs

nēc praēfērrĕ sŭōs aūdērēt Thŷbrĭs hŏnōrēs.

Dā vĕnĭām, dā, Rōmă pŏtēns! Pūlsa, ōrŏ, făcēssāt

Īnvĭdĭa ēt LătĭaēNĕmĕsīs nōn cōgnĭtă līnguaē;

īmpĕrĭī sēdēm Rōmaē tĕnŭērĕ părēntēs.

Sālvē, māgnĕ părēns frūgūmquĕ vĭrūmquĕ, Mŏsēllă:

tē clārī prŏcĕrēs, tē bēllo ēxērcĭtă pūbēs,

aēmŭlă tē Lătĭaē dĕcŏrāt fācūndĭă līnguaē.

Quīn ĕtĭām mōrēs ēt laētūm frōntĕ sĕrēnā

īngĕnĭūm nātūră tŭīs cōncēssĭt ălūmnīs.

Nēc sōla āntīquōs ōstēntāt Rōmă Cătōnēs,

aūt ūnūs tāntūm iūstī spēctātŏr ĕt aēquī

pōllĕt Ărīstīdēs vĕtĕrēsque īllūstrăt Ăthēnās.

Vērum ĕgŏ quīd lāxīs nĭmĭūm spătĭātŭs hăbēnīs

vīctŭs ămōrĕ tŭī praēcōnĭă dētĕrŏ? Cōndĕ,

Mūsă, chĕlŷn, pūlsīs ēxtrēmō cārmĭnĕ nētīs.

Tēmpŭs ĕrīt, cūm mē stŭdĭīs īgnōbĭlĭs ōtī

mūlcēntēm cūrās sĕnĭīque āprīcă fŏvēntēm

mātĕrĭaē cōmmēndĕt hŏnōs: cūm fāctă vĭrītīm

Bēlgārūm pătrĭōsquĕ cănām, dĕcŏra īnclĭtă, mōrēs,

mōllĭă sūbtīlī nēbūnt mĭhĭ cārmĭnă fīlō

Pīĕrĭdēs tĕnŭīque āptās sūbtēmĭnĕ tēlās

pērcūrrēnt: dăbĭtūr nōstrīs quŏquĕ pūrpŭră fūsīs.

Quīs mĭhĭ tūm nōn dīctŭs ĕrīt? Mĕmŏrābŏ quĭētōs

āgrĭcŏlās, lēgūmquĕ cătōs fāndīquĕ pŏtēntēs,

praēsĭdĭūm sūblīmĕ rĕīs: quōs cūrĭă sūmmōs

mūnĭcĭpūm vīdīt prŏcĕrēs prŏprĭūmquĕ sĕnātūm:

quōs praētēxtātī cĕlĕbrīs fācūndĭă lūdī

cōntŭlĭt ād vĕtĕrīs praēcōnĭă Quīntĭlĭānī:

quīquĕ sŭās fēxēre ūrbēs pūrūmquĕ trĭbūnāl

sānguĭne ĕt īnnŏcŭās īllūstrāvērĕ sĕcūrēs:

aūt Ĭtălūm pŏpŭlōs ăquĭlōnĭgĕnāsquĕ Brĭtānnōs

praēfēctūrārūm tĭtŭlō tĕnŭērĕ sĕcūndō:

quīquĕ căpūt rērūm Rōmām, pŏpŭlūmquĕ pătrēsquĕ,

tāntūm nōn prīmō rēxīt sūb nōmĭnĕ, quāmvīs

pār fŭĕrīt prīmīs; fēstīnāt sōlvĕrĕ tāndēm

ērrōrēm Fōrtūnă sŭūm lībātăquĕ sūpplēns

praēmĭă iām vērī fāstīgĭă rēddăt hŏnōrīs

nōbĭlĭbūs rĕpĕtēndă nĕpōtĭbŭs. Āt mŏdŏ coēptūm

dētēxātŭr ŏpūs dīlāta ēt laūdĕ vĭrōrūm,

dīcāmūs laētō pēr rūră vĭrēntĭă trāctū

fēlīcēm flŭvĭūm Rhēnīquĕ săcrēmŭs ĭn ūndās.

Caērŭlĕōs nūnc, Rhēnĕ, sĭnūs hўălōquĕ vĭrēntēm

pāndĕ pĕplūm spătĭūmquĕ nŏvī mētārĕ flŭēntī,

frātērnīs cŭmŭlāndŭs ăquīs: nēc praēmĭa ĭn ūndīs

sōlă, sĕd Aūgūstaē vĕnĭēns quōd moēnĭbŭs ūrbīs

spēctāvīt iūnctōs nātīquĕ pătrīsquĕ trĭūmphōs,

hōstĭbŭs ēxāctīs Nīcrūm sŭpĕr ēt Lŭpŏdūnūm

ēt fōntēm Lătĭīs īgnōtum ānnālĭbŭs Hīstrī.

Haēc prōflīgātī vēnīt mŏdŏ laūrĕă bēllī:

hīnc ălĭās ălĭāsquĕ fĕrēt. Vōs pērgĭtĕ iūnctī

ēt mărĕ pūrpŭrĕūm gĕmĭnō prōpēllĭtĕ trāctū.

Neū vĕrĕārĕ mĭnōr, pūlchērrĭmĕ Rhēnĕ, vĭdērī:

īnvĭdĭaē nĭhĭl hōspĕs hăbēt: pŏtĭērĕ pĕrēnnī

nōmĭnĕ: tū frātrēm fāmaē sēcūrŭs ădōptā.

Dīvĕs ăquīs, dīvēs Nŷmphīs, lārgītŏr ŭtrīquĕ

ālvĕŭs ēxtēndēt gĕmĭnīs dīvōrtĭă rīpīs

cōmmūnēsquĕ vĭās dīvērsă pĕr ōstĭă fūndēt.

Āccēdēnt vīrēs, quās Frāncĭă quāsquĕ Chămāvēs

Gērmānīquĕ trĕmānt: tūnc vērŭs hăbēbĕrĕ līmēs.

Āccēdēt tāntō gĕmĭnūm tĭbĭ nōmĕn ăb āmnī,

cūmque ūnūs dē fōntĕ flŭās, dīcērĕ bĭcōrnīs.

Haēc ĕgŏ, Vīvīscā dūcēns ăb ŏrīgĭnĕ gēntēm,

Bēlgārum hōspĭtĭīs nōn pēr nŏvă foēdĕră nōtūs,

Aūsŏnĭūs, nōmēn Lătĭūm, pătrĭāquĕ dŏmōquĕ

Gāllōrum ēxtrēmōs īntēr cēlsāmquĕ Pўrēnēn,

tēmpĕrăt īngĕnŭōs quā laēta Ăquĭtānĭcă mōrēs,

aūdāx ēxĭgŭā fĭdĕ cōncĭnŏ. Fās mĭhĭ sācrūm

pērstrīnxīsse āmnēm tĕnŭī lībāmĭnĕ Mūsaē.

Nēc laūdem āffēctō, vĕnĭām pĕtŏ: sūnt tĭbĭ mūltī,

ālme āmnīs, sācrōs quī sōllĭcĭtārĕ flŭōrēs

Āŏnĭdūm tōtāmquĕ sŏlēnt haūrīre Ăgănīppēn.

Āst ĕgŏ, quāntă mĕī dĕdĕrīt sē vēnă lĭquōrīs,

Būrdĭgălām cūm me īn pătrĭām nīdūmquĕ sĕnēctaē

Aūgūstūs pătĕr ēt nātī, mĕă māxĭmă cūră,

fāscĭbŭs Aūsŏnĭīs dĕcŏrātum ĕt hŏnōrĕ cŭrūlī

mīttēnt, ēmĕrĭtaē pōst mūnĕră dīscīplīnaē,

lātĭŭs Ārctōī praēcōnĭă pērsĕquăr āmnīs.

Āddam ūrbēs, tăcĭtō quās sūbtērlābĕrĭs ālveō,

moēnĭăque āntīquīs tē prōspēctāntĭă mūrīs:

āddām praēsĭdĭīs dŭbĭārūm cōndĭtă rērūm,

sēd mŏdŏ sēcūrīs nōn cāstră, sĕd hōrrĕă Bēlgīs:

āddām fēlīcēs rīpa ēx ūtrāquĕ cŏlōnōs

tēque īntēr mĕdĭōs hŏmĭnūmquĕ bŏūmquĕ lăbōrēs

strīngēntēm rīpās ēt pīnguĭă cūltă sĕcāntēm.

Nōn tĭbĭ sē Lĭgĕr āntĕfĕrēt, nōn Āxŏnă praēcēps

Mātrŏnă nōn, Gāllīs Bēlgīsque īntērsĭtă fīnīs,

Sāntŏnĭcō rĕflŭūs nōn īpsĕ Cărāntŏnŭs aēstū.

Cōncēdēt gĕlĭdō Dŭrănī dē mōntĕ vŏlūtūs

āmnĭs ĕt aūrĭfĕrūm pōstpōnēt Gāllĭă Tārnēn

īnsānūmquĕ rŭēns pēr sāxă rŏtāntĭă lātē

īn mărĕ pūrpŭrĕūm, dŏmĭnaē tămĕn āntĕ Mŏsēllaē

nūmĭne ădōrātō, Tārbēllĭcŭs ībĭt Ătūrrūs.

Cōrnĭgĕr ēxtērnās cĕlĕbrāndĕ Mŏsēllă pĕr ōrās,

nēc sōlīs cĕlĕbrāndĕ lŏcīs, ŭbĭ fōntĕ sŭprēmō

ēxsĕrĭs aūrātūm taūrīnaē frōntĭs hŏnōrēm,

quāvĕ trăhīs plăcĭdōs sĭnŭōsă pĕr ārvă mĕātūs

vel qua Germanis sub portibus ostia solvis:

sī quĭs hŏnōs tĕnŭī vŏlĕt āspīrārĕ Cămēnaē,

pērdĕrĕ sī quĭs ĭn hīs dīgnābĭtŭr ōtĭă Mūsīs,

ībĭs ĭn ōra hŏmĭnūm laētōquĕ fŏvēbĕrĕ cāntū.

Tē fōntēs vīvīquĕ lăcūs, tē caērŭlă nōscēnt

flūmĭnă, tē vĕtĕrēs, pāgōrūm glōrĭă, lūcī:

tē Drŭnă, tē spārsīs īncērtă Drŭēntĭă rīpīs

Ālpīnīquĕ cŏlēnt flŭvĭī, dŭplĭcēmquĕ pĕr ūrbēm

quī mĕăt ēt Dēxtraē Rhŏdănūs dāt nōmĭnă rīpaē:

tē stāgnīs ĕgŏ caērŭlĕīs māgnūmquĕ sŏnōrīs

āmnĭbŭs, aēquŏrĕaē tē cōmmēndābŏ Gărūmnaē.